FRUMOASA ROMÂNIE SOCIALISTĂ

S-a dus si campania electorala, s-au dus si alegerile, ne-am intors la Romania Socialista. S-a furat ca in codru chiar in ochii "oamenilor legii"(nu, nu am pus intamplator ghilimelele, pentru ca politistii au fost agenti electorali, au devenit catelusii celor care au impresia ca ne conduc acum). Fetitele USLaşe despre care vorbeam, curvele virgine, au dovedit ca nu sunt chiar asa virgine cum pozau. Au scos artileria grea si au dovedit ca sunt experte in "manipulare". Prea multe nu sunt de spus, ne-am intors la o perioada de trista amintire, suntem iar "roşii", multumita bolsevicilor si nu ne va fi deloc bine. Va dau o mostra cu modul in care au furat cei de la USL si revin zilele urmatoare cu update-uri.

CURVELE VIRGINE, VARIANTA ELECTORALA

Fenomenul curvelor virgine a revenit in forta. Si ma refer aici la fermecatoarele noastre TRASEISTE(cuvant deloc intamplator) politice. Vine campania si, ca de obicei, "fetele" noastre isi scot pantofii de 20 din dulap, isi dau cu rujul rosu si se pregatesc sa pozeze mai sfinte decat sfantul Petru. Anul acesta lupta este mai acerba ca oricand. Cu totii stim, cel putin teoretic, ca fetelor nu le place concurenta serioasa. De fiecare data cand o alta "fetita" da tarcoale domeniului de activitate, ele isi scot la iveala toate "atuurile", gata sa zgarie rau! Dambovita, locul meu de bastina, este unica din toate punctele de vedere. Daca la nivel national oamenii rai de la USL conduc mai peste tot, in DB este taman invers. Consilierii USL isi dau demisii dupa demisii din Consiliul Judetean, se ascund ca lasii pe la partid. Pe plan national, Ponta este prim ministru. Micutul copilot si-a pregatit fracul si se vede, deja pe cai mari. Antonescu, efervescentul sau frate geaman are acelasi discurs apocaliptico-comunist de genul "Fara Guvern USL Romania ardea in flacarile Iadului". Masinariile lui Voiculescu s-au pus si ele in miscare, si-au schimbat soft-ul: din latrai impotriva puterii in pupat in cur noul Guvern. Nu e tara asta minunata? Voi reveni cu update-uri.

Suntem expirati!

"Suntem un sac de celule cu termen de expirare". Asta suntem. Si e trist. E trist pentru ca ce se intampla inauntrul nostru este mai complex decât ne putem imagina. Noi avem capacitatea de a gândi dincolo de moarte, de a imagina scenarii pentru marele final, de a crea religii şi doctrine.
Suntem oameni. Oamenii fac greşeli şi oamenii mint. Oamenii speră, nu încetează să o facă. People donţt change!

3 luni

Ei...au trecut 3 luni in care nu am am mai scris nimic aici, desi as fi avut ce sa scriu. M-am schimbat, s-au schimbat multe. Nici nu stiu de unde sa incep.M-am angajat...wow! O chestie pe care mi-o doream de mult si acum,cand am vazut ce inseamna, mi se pare o povara. Am dat de tot felul de oameni, am intrat in tot felul de situatii si as da orice sa nu ma fi implicat in nimic. Am o alta viziune asupra lumii...parca globul meu de cristal incepe sa se sparga, parca incep sa pierd acei ochi pe care credeam ca doar eu ii aveam, in fine...intr-un fel am renuntat la lumea viselor si ma ingrozesc in fata realitatii. E urata, deformata si rea. Acum, mai mult decat oricand, imi doresc sa raman asa cum sunt, sa nu incerc sa iau mastile celorlalti, am eu destule.
Televiziunea. Visul meu. Am ajuns sa lucrez la o televiziune. In goana dupa stiri mi-am dat seama ca lumea se imparte in subiecte bune si subiecte proaste. In fine... am invatat ca oamenii sunt rai, sunt ingrozitori uneori, am vazut rautate in stare pura.
Oamenii nu mai sunt oameni, craciunul nu mai e craciun, nimic nu mai e asa cum le vedeam eu cu ochii de copil. A trecut si craciunul, vine revelionul, va trece revelionul, nimic nu va mai fi la fel.
Cu toate astea, am si un motiv de urlete si bucurie. Voi pleca in Anglia, sa studiez jurnalism si stiinte culturale. Abia astept sa intru in atmosfera british.
Va doresc un an nou extraordinar, si sa...petreceti sfarsitul lumii cat mai frumos :))

I'm engaged to the pain.

Suntem nedespartiti. Nu putem trai unul fara altul. Suntem parte unul din viata celuilalt. Este vorba despre mine si supararile/durerile mele. Am impresia ca nu mai scap. Atunci cand termin cu o chestie dureroasa, dau de alta. Si apoi mai vine una, si inca una, si tot asa. De ce trebuie sa ne conformam cu lucrurile astea avand impresia ca intr-o zi nu vor mai exista in viata noastra? Toti suntem inlantuiti de ele. Suntem ca un cuplu in care cei doi se urasc, dar nu pot sta unul fara altul. Poate este parte din viata, poate trasatura asta este caracteristica naturii umane, sau poate imi este caracteristica doar mie. Pana cand o sa se termine toate...cry, baby, cry!

Fără titlu.

Dintre toate durerile din lume, cea a neputinţei este cea mai rea. Ca atunci când esti dezarmat, când nu mai ai resurse, nu mai ai suflu, nu mai ai soluţii şi inghenunchezi înfrânt. Visul meu m-a lăsat dezarmata si total descoperită. Totul s-a dus in patru minute. De acum, niciun lucru nu e suficient de bun, niciun ţel nu este suficient de înalt, nicio dorinţă nu este suficient de mare.

Something.

"Cata luciditate, atata existenta si deci atata drama". Care luciditate?! Trebuie sa fii nebun sa vezi lumea asa cum e, sa o vezi lucid, sa deschizi cu adevarat ochii. Uneori prefer sa imi las ochii inchisi. Alte ori ii deschid si raman dezamagita de realitate. Acum aberez, dar am impresia ca m-am nascut cu alti ochi. Vreau sa raman cu vederea mea deformata, nu vreau sa o perfectionez, vreau ca tot ce insemn eu sa ramana neschimbat. Vreau sa imi vad de viata mea asa cum e ea, asa cum am creionat-o eu in vise, asa cum altii nu ar vrea sa o aiba niciodata. Nu vreau sa fiu lucida niciodata, vreau sa raman in nebunia mea zilnica, care probabil ma va duce spre singuratate.
Uneori imi vajaie capul de la atata agitatie, de la atatea probleme din jurul meu, am impresia ca fiecare problema alcatuieste o za de lant si, la un moment dat, sunt inlantuita fara scapare.
A fost Craciun. Simteam, de obicei, ceva. Stiam ca vine o sarbatoare. Anul acesta, nu. Simt ca pe masura ce incerc sa dau lanturile jos de pe mine, se agata altele de mine. Concentrarea la dezlegare, mi-a distras atentia de la ceea ce conteaza cu adevarat. Este, insa, acel CINEVA care ma face sa uit, sa las totul.Ne refugiem in lumea noastra, inchidem usa si punem zavor. Frustrant este atunci cand sunt oameni care vor sa ne deranjeze si nu bat la usa, ci intra direct, violent si furtunos. Unde mai sunt manierele...atunci cand vrei sa ii faci omului rau, sa ii dai o palma, ar fi mai bine daca l-ai ruga frumos inainte.